Fotbal Intern
MEGA-RAPORTUL statisticienilor FRF – Superliga 2025-2026!
Federația Română de Fotbal, prin FRF Intelligence Centre și Professional Club Services, prezintă un MEGA-RAPORT al SUPERLIGII la finalul ediției 2025-2026, o analiză din punct de vedere sportiv, economic, al asistenței pe stadioane și al audienței TV.
RAPORT SPORTIV
În sezonul 2025-2026, s-au marcat 792 de goluri (fără meciurile de baraj). Cea mai mare medie de goluri pe meci a fost în play-out (2,64), față de sezonul regular (2,55) și play-off (2,00). Media de goluri marcate este superioară sezonului 2024-2025 cu 0.2 goluri pe meci. Plusul se observă și la numărul de șuturi pe poartă, 8.3 pe meci în sezonul 2025-2026, față de 7.9 sezonul precedent.
Tranziția în carieră
Conform analizei FRF IC, 26 de jucători și-au început tranziția la seniori în Superliga în acest sezon. Din aceștia 5 (Biliboc Lorenzo, Kun Viktor, Popa Matei, Sima Cristian, Szabolcs Dusinszki) au și completat-o, conform definiției propuse de European Football Clubs („…procesul care începe odată cu debutul competitiv la prima echipă și se încheie în momentul în care jucătorul acumulează 450 de minute competitive cumulate”). Cel mai tânăr debutant din sezon, dar și singurul jucător născut în 2010 din competiție este David Avram (FCSB). Toate statisticile jucătorilor U21 sunt disponibile aici.
Regula 5+6
1 echipă a respectat regula 5+6 în toate meciurile (Farul Constanța).
10 echipe pentru care procentul depășește 75% în Superliga (Farul, FCSB, Hermannstadt, Unirea Slobozia, FC Argeș, Rapid București, Universitatea Craiova, UTA Arad, Metaloglobus, Petrolul). Totuși, Rapid și Petrolul nu au respectat regula în Cupa României. Toate detaliile despre regula 5+6 sunt disponibile aici.
6 echipe nu au respectat regula 5+6 în Superliga (Oţelul, Dinamo Bucureşti, Botoşani, U Cluj, CFR Cluj, Csikszereda Miercurea Ciuc), acestea au încălcat-o în peste 10 meciuri.
Timpul efectiv de joc
Timpul efectiv de joc a rămas de aproximativ 48 de minute pe meci, similar cu sezoanele precedente. În continuare, Superliga se situează sub nivelul competițiilor Europene, Europa League și Europa Conference League, dar și față de campionatele din top 5 competiții monitorizate – Spania și Italia, toate înregistrând timp efectiv de joc de peste 51 de minute.
SITUAȚIA ECONOMICĂ
Consolidare și creștere a veniturilor
Veniturile operaționale cumulate ale celor 16 cluburi din Superliga au atins în 2025 nivelul de 701 milioane RON (139 milioane EUR), în creștere cu 130 milioane RON față de 2024 – cel mai ridicat nivel din ultimii ani și un semnal clar de dezvoltare la nivelul întregii ligi.
Această evoluție este susținută de mai multe motoare. Veniturile din competițiile UEFA au crescut cu 68 milioane RON comparativ cu anul 2024 , atingând un maxim recent și devenind a doua cea mai importantă sursă de venit a ligii. Sponsorizările și publicitatea rămân principala sursă de venit (25% din total), urmate de drepturile TV (18%), veniturile UEFA (18%), subvențiile autorităților (15%), bilete (13%) și activități comerciale (5%). Structura veniturilor devine astfel tot mai echilibrată și predictibilă, construită în mare măsură pe surse recurente.
Îmbunătățirea eficienței operaționale și disciplina salarială
Eficiența operațională a continuat să se îmbunătățească. Rezultatul operațional s-a situat la -121 milioane RON, în ameliorare cu 30 milioane RON față de 2024 și la cel mai bun nivel din perioada post-pandemie. Pe partea de costuri, raportul salarii/venituri operaționale s-a îmbunătățit la 73%, față de 79% în 2024 – o corelare mai bună între cheltuieli și capacitatea reală de generare a veniturilor.
Rolul veniturilor din transferuri
Un alt aspect important al anului este evoluția veniturilor nete din transferuri, mai scăzute decât în anii anteriori (4 milioane RON / 0,8 milioane EUR la nivel de ligă). Această dinamică a influențat rezultatul financiar global și evidențiază rolul semnificativ pe care această sursă îl are pentru cluburi.
Investiții record în academii: peste 1 milion EUR per club
Un semnal extrem de pozitiv vine din zona investițiilor în viitor. Cluburile au alocat 84,7 milioane RON (16,8 milioane EUR) pentru academii, în creștere cu 29% față de 2024, ceea ce înseamnă o medie de 5,29 milioane RON per club (aproximativ 1,05 milioane EUR). Este pentru prima dată când investiția medie depășește pragul de un milion de euro per club, confirmând o orientare strategică spre dezvoltarea internă. Primele cinci cluburi concentrează 58% din acest volum și setează standardul de profesionalism pentru întreaga ligă: Universitatea Craiova, FCSB, FC Rapid, FK Csikszereda, Farul.
Profitabilitate pentru șase cluburi
Chiar dacă rezultatul net din transferuri a fost mai modest decât în anii anteriori, șase cluburi au încheiat exercițiul financiar 2025 pe profit net: Universitatea Craiova, Universitatea Cluj, FCSB, FC Botoșani, FK Csikszereda și Oțelul Galați. Este o confirmare că modele de business sustenabile există în Superligă și că un parcurs sportiv echilibrat poate fi însoțit de stabilitate financiară.
Evoluție solidă față de perioada pre-pandemie
Un element relevant pentru a înțelege progresul ligii este comparația cu perioada de dinaintea pandemiei. Raportat la 2019, veniturile totale au crescut cu 106%, în timp ce cheltuielile au avansat cu 93%, într-un ritm mai temperat. Această diferență confirmă o evoluție sănătoasă, în care creșterea este însoțită de o gestionare mai eficientă a resurselor.
RAPORT ASISTENȚA PE STADION
Atmosfera din tribune a fost una dintre poveștile vizibile ale sezonului. Cele mai mari asistențe absolute au fost atrase de derby-urile bucureștene, dar cel mai mare grad de umplere al stadionului vine de la Craiova.
Top 5 meciuri ca asistență:
Top 5 partide după gradul de umplere a arenei – toate la Craiova
Cea mai elocventă statistică a întregului sezon vine de pe „Ion Oblemenco”. Cele cinci partide din Superliga cu cel mai înalt grad de umplere a stadionului s-au jucat toate la Craiova:
Universitatea Craiova domină absolut prezența în tribune: clubul oltean apare în 11 din cele 20 de meciuri din top 20 ca asistență, plus toate cele 5 locuri din top după gradul de umplere a arenei.
RAPORT AUDIENȚA TV
Pe ecrane, sezonul a confirmat un tipar bine cunoscut, dar acum măsurat fără echivoc: FCSB rămâne motorul comercial al Superligii.
Top 5 meciuri ca rating TV (All 4+ național)
Top 5 rating TV (sursa Kantar)
FCSB prezentă în toate primele 5 transmisiuni TV ale sezonului
Cele mai urmărite cinci meciuri ale Superligii o au pe FCSB protagonistă în toate cazurile. Mai mult, FCSB sau Universitatea Craiova sunt prezente în 19 din primele 20 de transmisiuni TV ale sezonului – doi piloni care, împreună, definesc oferta TV a Superligii.
Demografice – bărbații tineri urmăresc mai intens
Datele demografice spun o poveste suplimentară. La meciul FCSB – Rapid (etapa 21, 21 decembrie), rating-ul general All 4+ național a fost 6,9 — dar segmentul Bărbați 18-55 național a urcat la 9,7, cu aproape 41% peste rating-ul general (sursa Kantar). Concluzia: produsul Superligii este în continuare un magnet pentru publicul masculin tânăr-matur.
FRF Intelligence Centre & Professional Club Services
Prin intermediul departamentelor FRF Intelligence Centre și FRF Professional Club Services, Federația Română de Fotbal sprijină cluburile prin instrumente de analiză comparativă, programe de dezvoltare organizațională și acces la bune practici relevante la nivel european.